Care sunt activitatile capabile sa te impresioneze cel mai mult, intr-un mod placut? Iesirile cu prietenii, urcatul muntelui, lectura preferata, savurarea unui suc natural si proaspat de fructe, inotul in piscina, auditiile muzicale?... si mai pot fi enumerate si altele dar nu mi-e ingaduit sa le amintesc aici. Vreau sa ma opresc insa la una dintre acestea si anume, la cea a auditiilor muzicale. In ultimii ani am cautat sa ating acea experienta audiofila in casti pe care mi-am imaginat-o si careia i-am trasat contururi "virtuale" incontinuu. E greu sa ramai pe acest teritoriu, fara sa-i iesi in intampinare prin ceva concret si palpabil. Acum sunt linistit pentru ca sunt foarte aproape...
O prezentare a rig-ului meu de casti:
De curand am facut o auditie comparativa intre STAX “Signature” (model SRS-4040-II, un combo alcatuit din amplificator cu iesirea pe lampi STAX SRM-006IIt si electrostatice STAX SR-404), respectiv un combo de care m-am si indragostit, amplificator eXStatA si electrostatice STAX SR-404LE „Limited Edition”. STAX - o spun pentru cei care nu s-au familiarizat inca cu acest brand, este un foarte important producator de casti din Japonia, cu renume mondial in industria Hi-fi.
In rig-ul meu de casti am folosit un transport hiFace (de la M2Tech), modat cu alimentare separata pentru oscilator si interfata usb, un convertor Havana MHDT LAB – modat cu Hi-Fi Tuning Fuse, condensatori de iesire V-Cap OIMP (Oil Impregnated Metallized Polypropylene), lampa Western Electric (JW)396A (cryo), tube-dampers de la EAT, conectori WBT (metal-nut, pure silver) de o foarte buna calitate, cabluri: Audioquest Colorado, Chord ProdacPro Digital, alimentare Clearer Audio, Alpha-Copper Line cu terminatii (IEC) Furutech, adaptoare Neutrik si filtru Fisch Audiotechnik (AFL-166-0420). Ulterior am inlocuit cablurile Clearer cu marca Audioquest (interconect Colorado, si alimentare NRG-5, NRG-3) iar pe partea de filtraj am ales Isotek Orion. STAX-ul avea up-gradate lampile cu Clear Top 6CG7 RCA(NOS) si tube dampers-i de la EAT. O singura remarca, fara sa intru in detalii de ordin tehnic, ideea de a folosi "tube dampers" are un rol important in prelungirea duratei de viata a lampii, iar prin reducerea vibratiilor lampii are un aport in eliminarea zgomotului de fond.
Muzica utilizata pentru teste a fost clasica, jazz, folk-pop , blues si instrumentala, toata in format lossless (sunt stilurile mele muzicale preferate), deasemeni am acordat o atentie mai mare configurarii playerului de Windows (Foobar2000) si optimizarii Sistemului de Operare. Va dau cateva exemple de albume audiate: Viktoria Mullova - Concertos For Two Violins (A. Vivaldi); Janine Jansen - Vivaldi, The Four Seasons; "Burmester Reference" CD III; Winterplay - "Touche Mon Amour"; Dar Williams - "Many Great Companions"; "Best Audiophile Voices" vol. III si IV, VA - "Master Female Audiophile"(2005); Stacey Kent - Breakfast On The Morning Tram; Junior Wells - "Missisipi Blues" (Come On In This House); Eric Bibb " Booker's Guitar"; Brooks Williams "Hundred Year Shadow"; Jennifer Warnes "The Hunter"; Sarah McLachlan " Solace Album"; Zac Brown Band "You Get What You Give"; Dave Carter&Tracey Grammer "Drum Hat Buddha", JVC - XRCD sampler(VA); Brian Culbertson "Somethin'Bout Love".
Pentru inceput, am fost multumit de ambele "rig"-uri, dar editia limitata de la STAX m-a impresionat in mod evident! La aniversarea a 30 de ani de la lansarea celebrei firme nipone de casti, au fost produse doar o mie de bucati in intreaga lume. Iar denumirea SR-404"LE", adica "Limited Edition", tradeaza acest aspect.
Experienta mea anterioara se rezuma la un rig "solid-state" avand la baza doua componente si ele impresionante in categoria lor de pret: un convertor pe arhitectura "Over Sampling", Lavry DA10 si amplificare Meier-Audio Corda PREHEAD-I. Trebuie sa intercalez aici o marturisire personala. Acest amplificator m-a emotionat cum rar mi s-a intamplat vreodata. A fost, daca vreti, prima mea dragoste in materie de hi-fi. Fara indoiala, una dintre cele mai bune creatii a lui Jan Meier, acest amplificator conduce cu foarte multa usurinta o serie larga de casti, chiar si pe cele cu adevarat pretentioase (pe setarea "hi-gain" duce fara probleme AKG K701).
Prima impresie pe care am avut-o este legata de constructia solida, impecabila a acestui amplificator. Trecand de la felul in care arata la sunet, mi-a dat impresia ca-i este foarte usor sa deserveasca amplificarea, fara efort deosebit. Doua dintre punctele sale forte sunt detaliul si rezolutia sonora. Extensia pe bass, mediile si inaltele au fost redate cu aceeasi inclinatie spre precizie si totodata, eleganta. Vocile au fost reproduse cu realism, punandu-se in evidenta printr-un sound-stage generos. Ceea ce-mi vine in minte cand rememorez sunetul sau se exprima foarte bine printr-un deosebit echilibru tonal, Prehead-ul nu a accentuat o frecventa in detrimentul alteia si a redat totul transparent. O scurta intercalare: in imaginea de mai sus veti vedea modelul cap de serie cred, de la acea vreme a cunoscutului producator de casti german, Sennheiser HD650 si probabil ca va veti intreba ce cauta acolo. Am detinut o perioada concomitent ambele casti, atat K701 cat si HD650, dar am inceput cu AKG.
In constructia Prehead-ului s-au folosit componente de cea mai buna calitate fie ca ne referim la comutatoare, mufe sau intrerupatoare, comparativ cu cele utilizate in alte produse Meier Audio. Combinatia de iesiri cu impedante diferite, cross-feed, low/high gain, puterea, neutralitatea si transparenta exceptionale permit adaptarea sunetului oricarei casti sau gen muzical. Mufele de casti sunt faimoasele Neutrik aurite. Amplificatorul are patru nivele de crossfeed, controlate de comutatorul rotativ din stanga si dispune de patru intrari de linie si o iesire preamplificata, controlate de butonul rotativ din dreapta. Din acest punct de vedere, se pot conecta simultan un cd/dvd player, o placa de sunet s.a., si se poate ruta semnalul spre un amplificator de putere,potentiometrul controland si volumul iesirii de preu. Preul este excelent si poate constitui baza unui sistem hi-fi de clasa medie, daca se adauga un power si incinte.
Daca am fost bucuros sa am pe birou Prehead-ul, am fost cu siguranta
mult mai bucuros cand am adaugat in rig-ul meu de casti convertorul
digital-analogic Lavry DA10 (un produs Lavry Engineering USA).
Cateva cuvinte despre acest convertor: sub aspect de conectica si functionabilitate Lavry se prezinta excelent. Calitate si constructie intr-adevar profy, fie ca ne referim la potentiometrul de volum digital, o serie larga de conexiuni balansate si nebalansate (xlr, rca) sau posibilitatea conversiei fisierelor audio in alte rate de esantionare decat cele native (96kHz/24 biti), diferite moduri de redare (Wide, Narrow, Crystal) in functie de rata de sampling. Iesirea de casca integrata insa nu m-a multumit deloc, considerand-o usor stridenta, prea analitica si per ansamblu nemuzicala.
La capitolul sunet, Lavry nu m-a impresionat la culme.. Trebuie sa recunosc ca am scos semnal digital din iesirea SPDIF incorporata in interfata audio oferita de ASUS (Xonar Essence STX), ceea ce nu a fost prea bine la momentul respectiv. Aici intervin desigur o serie de factori subiectivi si obiectivi, dintre care as aminti: alimentarea, dependenta fata de un transport mai performant (si asta in ciuda numeroaselor informatii ca Lavry ar fi "jiter-free"), acomodarea cu sunetul sau specific studiourilor de inregistrare (si ma refer aici la precizia, corectitudinea redarii, echilibru tonal, detaliu, transparenta sonora, sunet analitic, s.a.), iar pe de alta parte si asteptarile mele legate de acest convertor au fost probabil prea mari.
Ulterior am audiat Lavry conectat la o interfata audio marca Edirol pe iesirea optica (nu digital-coaxiala) si printr-un cablu care pe mine m-a impresionat (Wireworld Supernova5). Abia atunci mi s-a revelat mai mult din potentialul sau sonor. Chiar daca nu a excelat la capitolul detaliu, Lavry a sunat cu adevarat bine si s-a trezit la viata elementul "magic" al auditiei: transpunerea in muzica si coerenta sonora! Instrumentele au avut corp, o prezentare solida, asa cum mi-am dorit intotdeauna, a redat o foarte buna prezenta scenica (mix-ul de adancime al elementelor) dar fara sa piarda naturaletea mediilor si frecventelor inalte.
La nivel de prezenta scenica, rezolutie si transparenta sonora, unul dintre modelele de referinta de la binecunoscutul producator de casti austriac, AKG K701 a sunat intr-un fel mare pe Prehead si Lavry. Au fost primele momente din viata mea in care aveam impresia ca nu ascult muzica in casca. Credeam intotdeauna ca instrumentatia si vocea solistului sunt undeva in camera, ma inconjoara. Imi amintesc cu placere si multa emotie de aceste casti. Vocile feminine pe piese clasice, jazz, folk-pop, s.a. erau redate excelent pe aceste casti, cu foarte multa precizie dar in acelasi timp rafinament, eleganta! Daca cineva ar fi avut impresia ca aceste casti sunt doar analitice, au un sunet specific castilor destinate monitorizarii de studio, dar fara sa manifeste caldura, muzicalitatea mediilor, s-ar fi inselat foarte tare. Dupa cateva sute de ore de rodaj aceste casti au sunat din ce in ce mai bine la acest capitol.
Dar cum intotdeauna este de imbunatatit, am ramas cu marele regret ca desi, K701 suna excelent din punctul de vedere amintit, ii lipsea fermitatea bass-ului, acesta nu coboara foarte jos in frecventa, nu-i simteai "pulsul sonor". Aveam impresia realmente a unei lipse de definitie in gama de frecvente joase. Inaltele insa au fost bine evidentiate, intotdeauna prezente in auditie. Departe de a fi redate complect in tot spectrul de frecventa, erau articulate suficient de bine. Voi reveni la o comparatie intre rig-ul "SS" si experientele mele ulterioare, precum si la un verdict final, care pentru mine va pastra in mod evident un caracter subiectiv.
Revenind acum la sistemul elctrostatic, fata de SR-404, Editia
limitata de la STAX aduce un bass abundent, prezent aproape pe orice
inregistrare atat cantitativ cat si calitativ si evident, cu un control
si o definitie foarte bune! Daca bass-ul pe „Signature” este oarecum
aerisit, fara prea mult corp, pe „Limited Ed.” el are o prezenta
cat se poate de evidenta, tangibila. Ca si noutate, aceste casti redau
mediile avand o textura superioara (timbrul vocal este deosebit atat pe
vocile feminine cat si masculine). Dar totodata si o rezolutie
superioara: instrumentele au corp si intreaga gama de frecvente este
„full-bodied”. Am remarcat si-mi place foarte mult felul in care este
redata percutia pe aceasta casca; Mid-bass-ul si mediile sunt texturate,
timbrul vocal este bun. Vocea solistului are o buna prezenta scenica,
este redata intim si fidel inregistrarii si intotdeauna in centrul
auditiei (in fata); Extensia pe inalte este foarte buna pe SR-404LE,
detaliul si rafinamententul sunt prezente. De asemenea, lipseste orice
nota de stridenta pe partea de inalte si care este intalnita cu usurinta
la castile de tip dinamic;
Prezenta scenica si separatie excelenta a instrumentelor! Acestea sunt plasate corect in "spatiul" auditiei si cred ca acest lucru respecta cat mai fidel materialul inregistrarilor audio; e prezenta si perceptibila acea senzatie de diferentiere clara, coerenta intre instrumente si voci (lucru pe care poti sa-l distingi si mai bine in duet sau cor de voci). In muzica clasica aceasta calitate stimuleaza "jocul" viorii dintr-o parte in alta, felul in care se suprapun si complecteaza instrumentele. In interpretarile de jazz, pianul, trompetele si saxofonul sunt la inaltime intotdeauna; Detaliul: excelent. Sunt bine evidentiate microdetaliile auditiei;
Confort, constructie si fiabilitate: excelent! SR-404LE sunt confortabile pe cap, membrana din piele si bentita de deasupra capului sunt moi si exercita o presiune minora, asa incat, odata ce te-ai obisnuit cu ele, aproape ca nu le mai constientizezi prezenta. La capatul opus al confortului sta K701, unde bentita iti provoaca la propriu dureri in moalele capului. Confortul auditiei cu aceste casti este sporit si prin faptul ca poti sa audiezi ore intregi fara sa resimti acea forma de oboseala pe care ti-o cauzeaza castile dinamice, si asta se datoreaza unei presiuni acustice cu valori mult mai tolerabile. Un lucru deosebit de pozitiv si bine venit. La capitolul constructie si fiabilitate, Stax-ul sta foarte bine. Mufa de conectare la iesirea amplificatorului, cablul, au o constructie solida, cum mai rar se intalnesc in lumea castilor.
Comparand amplificatorul de la Stax (mod. SRM-006IIt) cu eXStatA – un „Solid State” conceput special pentru amplificarea electrostaticelor, un proiect DIY sub semnatura Alex Cavalli bazat pe circuite discrete, traf Hammond,.. va pot spune ca am fost placut surprins sa constat ca la nivel de timbru vocal, cele doua au fost foarte aproape unul de celalalt. Atat de aproape incat la primele auditii comparative, abia mi-am putut da seama care sta mai bine. Ca si finisaj si constructie, din punct de vedere estetic STAX-ul se prezinta mult mai atragator si pare sa promita mai mult. El lucreaza pana la tensiuni de 580 de volti pe doua iesiri, fiind in clasa A si promitand o amplificare superioara la nivel de putere fata de modelele anterioare. Impreuna cu modelul de casca SR-404, acest amplificator - cum spuneam in prima parte a expunerii, este cunoscut sub denumirea "STAX Signature". Este un combo per ansamblu reusit, avand un sunet liniar, armonice
elegante, bass destul de solid si consistent pentru un setup
electrostatic, detaliu sonor foarte bun. Pe langa acestea, am remarcat
si o buna extensie pe inalte. Ce diferenta de redare a frecventelor
inalte comparat cu sunetul cu care eram obisnuit inainte! eXStatA a sunat similar la aceste capitole, cu mici diferente as zice
mai degraba de nuanta.
La nivel de separatie, eXStatA a dat in mod evident
clasa Stax-ului. Nu-mi pot da seama cum a facut acest lucru, insa mi-a fost limpede: separatia dintre instrumente, pozitionarea in „spatiul” auditiei (acel sound-stage, de care se vorbeste in lumea castilor, si nu numai) au fost de-adreptul superbe pe eXStatA! M-am simtit de-adreptul onorat sa-l audiez. Parca castiga si un plus la capitolul neutralitate, am avut impresia ca STAX-ul coloreaza usor sunetul (sa fi fost influenta lampii?) Dupa mai multe ore de auditie, cand eXStatA s-a incalzit mai
bine (precizez ca de fiecare data la pornire, are nevoie de cel putin o
ora, poate si doua ore sa-si atinga intreg potentialul sonor!), sunetul a
dobandit coerenta si fluiditate, am avut impresia ca totul curge lin si
te introduce direct in intimitatea auditiei, instrumentele "respira", emotia este prezenta! Un alt aspect pe care l-am sesizat in comparatia celor doua amplificatoare, e acela ca eXStatA
nu se incalzeste nici pe departe ca si amplificatorul de la Stax.
Acesta din urma era fierbinte dupa cca. o jumatate de ora de auditie si
era numai bun ca si aport la incalzirea camerei pe timpul iernii.
Functionand la tensiuni ridicate, procesul incalzirii puternice era
inevitabil. Ulterior mi-am dat seama de un lucru care m-a facut sa
respir usurat: calitatea audio nu depinde direct proportional cu acest
fenomen de incalzire al amplificatorului (ma refer la fenomenul de
incalzire a carcasei si nu la incalzirea propriu-zisa a circuitelor,
condensatoarelor,s.a.).
Cantitatea si claritatea detaliilor au fost redate mai bine pe eXStatA. Poti sa auzi diferite instrumente cu o claritate superioara fata de amplificatorul de la Stax. Bass-ul este mai bine definit si a coborat mai jos in frecventa; percutia este clara si precisa, prezentata cu deosebita acuratete. Nu regasesti nici cea mai mica urma de sibilanta pe medii si inalte indiferent de volumul auditiei. Vocea umana este redata atat de natural! Rezolutie superioara si o redare larga de microdetalii. Transparenta sonora, viteza si rezolutia au fost superioare pe eXStatA fata de amplificatorul de la STAX. Acest amplificator este capabil de o prezentare echilibrata la nivelul intregului spectru sonor de frecvente,totul pare asezat la locul sau. Pentru putin timp am avut impresia, m-a incercat acel sentiment al disparitiei castilor de pe urechi (cap). Instrumentele si vocea solistului prind „viata”. eXStatA are un echilibru excelent intre tranparenta si timbrul sonor. Acesta este fara indoiala un amplificator electrostatic foarte bun, calitativ le devanseaza pe multe dintre solutiile Stax, si direct comparabil cu solutiile non-Stax importante: ex. Woo Audio, HeadAmp (KGSS - Gilmore Electrostatic Headphone; KGBH - Blue Hawaii), Sennheiser Orpheus HEV-90, s.a.
Impresiile mele fata de acest rig au fost de asa maniera incat nimic
din auditie nu deranjeaza prin acel sunet agresiv, artificial si lipsit
de expresivitate, specific surselor digitale. Sunetul are o
amprenta sonora specifica surselor analogice. eXStatA este sensibil la
alimentare si suna excelent cu AudioQuest NRG-5! Deoarece Havana este un convertor pe arhitectura „NOS”, el are nevoie certa de un semnal digital de o foarte buna calitate datorita rejectiei slabe a jitter-ului (imunitate zero la jiter). Problema convertoarelor "NOS" este bine cunoscuta in intreaga lume Hi-fi, constituindu-se obiect al unor indelungi controverse! Taberele sunt impartite: sunt multi care prefera sunetul sub semnatura "NOS", considerandu-l mai armonios, mai muzical, mai apropiat ca amprenta sonora de sursele analogice; dar parca sunt si mai multi care, din anumite ratiuni obiective si subiective, prefera sunetul "OS" (Over-sampling). Acesta din urma este intalnit in cazul convertoarelor care pe langa functia propriu-zisa de conversie digital-analogica, efectueaza si o prelucrare efectiva a semnalului sonor prin intermediul acelor "filtre" digitale pe care le au incorporate. Nu pot decat sa fiu de acord in parte cu cei care au aceasta gandire, intrucat daca te raportezi in exclusivitate filosofiei "NOS", poti sa pierzi realmente multe din avantajele utilizarii acestor tehnologii mederne si performante. Havana este sensibil la alimentare si am schimbat definitiv power-ul de la Clearer cu AudioQuest NRG-5. Sunetul s-a imbogatit in textura si sub aspect de prezentare scenica (layering superior).
Ca sa contrabalansez totusi unul dintre dezavantajele cele mai critice ale arhitecturii "NOS" aici a intervenit si contribuit in mare parte alegerea transportului. "hiFace" e un produs M2Tech (Made in Italy) si va spun ca a facut o munca foarte buna ca si transport. Precizez inca o data ca am folosit varianta modata, ceea ce inseamna ca era modificat sub aspect de alimentare fata de modulul din fabricatie. Aportul lui in sunet s-a dovedit ca fiind semnificativ, convertorul a avut mare nevoie de el. Cu acesta sunetul s-a deschis foarte frumos, totul a devenit mai transparent, mai rezolut si in acelasi timp mai aerisit si cu o foarte buna extensie de-alungul tuturor frecventelor. Inaltele sunt fine si detaliate. Asa se intampla cand folosesti o sursa capabila de o valoare coborata a jiterului. Semnalul sonor este supus in mica masura zgomotului si bruiajului exterior printr-o alimentare cu curent continuu prin intermediul a doua perechi de acumulatori (reincarcabili), pe de alta parte transportul contribuie decisiv la o transmisie foarte stabila si precisa a datelor audio si la mentinerea calitatii fisierului original, fara pierderi semnificative la nivel de rezolutie. Pentru o si mai buna accentuare a micro-detaliilor am implementat in sectiunea digitala si analogica condensatori Sanyo Oscon. Acestia au facut sunetul sa devina mai credibil la nivelul frecventelor medii si inalte.
Sa discutam mai detaliat decat am facut-o pana acum despre convertorul digital-analogic. Tehnic vorbind, el se prezinta dupa cum urmeaza: arhitectura "Non Oversampling", fara filtre digitale, transformator de curent toroidal, procesor Burr Brown PCM56 (16 biti), condensatori electrolitici Nichicon MUSE Fine Gold, iesire cu buffer pe lampa. Mentionez ca, pe langa up-grade-urile pe care le-am realizat in convertor si de care am amintit in prima parte a expunerii, am mai inlocuit chip-urile stock, PCM56P-L cu modelul superior PCM56P-K grade (Made in Japan!), lampa WE (JW)396A cu Bendix 6385 (din anul 1964) iar mai apoi am testat un AEG 5670 Telefunken, condensatori de intrare V-Cap CuTF (0,01uf/600V), condensatorii de iesire OIMP cu V-Cap CuTF 0,47uF (Copper Foil and Teflon Film),
condensatorul Russian Silver Mica l-am inlocuit cu V-Cap CuTF de capacitate 0,01uF/600V; condensator V-CapCuTF de capacitate 0,22uF/600V; condensatori film Auricap (de la Audience), toti condensatorii electrolitici Nichicon au fost schimbati cu ELNA (Silmic II, ROB Tonerex 3.300uF/25V) si Black Gate (din seria F, FK 2.200 uF/35V si Non-polari din seria N, 0,47uF/50V), pe spatele placii de baza au fost implementati 10 condensatori Sanyo Oscon (4,7uF, 10V), conector digital bnc, rezistente Shinkoh Tantalum, diode Schottky, transformator R-Core.
Diferenta de calitate sonora dintre Auricap si CuTF este substantiala. Cel mai bine s-a facut resimtit acest lucru cand am inlocuit condensatorul de 0,22 micro farazi si care alimenteaza receiver-ul digital Cirrus Logic 8414. Diferentele se fac resimtite in caracteristica sunetului. Chipurile clasificate K sunt capabile de un SNR (raport semnal-zgomot) de cca.-88 dB. Ele ofera un "black-background" superior, o mai buna evidentiere a instrumentelor dar si o rezolutie mai buna. Nu putina mi-a fost mirarea sa constat ca exista diferente notabile intre chipurile K grade koreene si cele produse in Japonia. Precizez ca chipurile au fost extrase dintr-un CD-Player Technics SL-P1300 ca sa ma asigur ca sunt originale.
Comparativ cu lampa de la Western Electric si Bendix 6385, AEG 5670 are un sunet plin de viata, "viu" in termeni de realism, un sunet cu o puternica amprenta analogica (diferit de sunetul specific digital). Prezenta scenica este foarte bine pusa in valoare cu aceasta lampa, excelenta frecventa de raspuns pentru bass si o foarte buna extensie pe frecventele inalte; detaliu, dinamica, separatie si articulare superioare!! Dupa schimbarea traf-ului toroidal cu R-Core si montarea condensatorilor de iesire V-Cap CuTF au devenit perceptibile detalii sonore fine pe care nu le-am auzit inainte, ca de exemplu miscarea degetelor pe corzile chitarei, a crescut considerabil decay-ul instrumentelor, vocea a capatat realism in incapere! Instrumentele "respira", percep clar vibratia si aerul dintre ele. Audio-layering si textura superioare. Condensatorii electrolitici Black Gate sunt dupa mine cei mai buni produsi vreodata, sunetul lor este rafinat si in acelasi timp deschis. Ei ofera muzicii puls si attack superior la nivelul tuturor frecventelor comparativ cu Nichicon si Elna; Black background-ul este cu adevarat superb! Urmeaza in ordinea gustului meu personal, Elna Silmic II.
Ceea ce-mi place cel mai mult la Havana e, muzicalitatea, rafinamentul sunetului. Departe de a fi dac-ul perfect sub aspect de transparenta sonora, rezolutie, viteza si dinamica, Havana surprinde inca de la inceput printr-un timbru sonor rafinat. Ai sentimentul de a te transpune in mod intim in sfera auditiei, ai impresia ca esti inconjurat de instrumentele care vin inspre tine; o foarte buna imagine spatiala. La capatul opus este scena „abstracta”, „goala” – acea caracteristica de „raceala” a sunetului de studio. La un moment dat am fost nevoit sa compar Havana cu Lavry DA10, ca sa-mi clarific pentru totdeauna nelinistea pe care o aveam. Da, Lavry suna excelent pe muzica clasica, si asta se datoreaza transparentei de care da dovada acest dac. Este parca si putin mai rapid, mai rezolut, cum ar fi de asteptat de la un dac „SS”. Pe masura ce ne adancim in auditie, cand trecem la detalii, observam cu surprindere ca Lavry paleste usor fata de Havana la capitolul timbru sonor, textura, rafinament si eleganta.
Havana a sunat din ce in ce mai bine, progresiv cu rodajul condensatorilor V-Cap. Dupa aprox. 800 - 900 ore de rodaj, odata intrati in parametrii optimi de redare (necesita chiar si 1.200 ore!) si-au exercitat amprenta lor sonora. Schimbarea cea mai importanta din punctul meu de vedere si imediat sesizabila in urechile mele a fost la nivel de detaliu si transparenta. Odata rodati, condensatorii transmit o senzatie de mai multa "caldura", fluiditate a sunetului. Imaginea sonora a devenit astfel "mai vie", expunere "life-like". Prezentarea scenica s-a largit impresionabil, audio layering prezent, decay superior, am resimtit o texturare superioara pe medii si inalte.
V-Cap CuTF aduc un aer de High-End in auditie, transmitand ceva ce nu am reusit sa simt pana in acest moment. Comparativ cu OIMP, acesti condensatori au un echilibru tonal aproape de perfectiune. Este incredibil cata informatie exista la nivelul frecventelor joase, joase-superioare si medii si pe care o scoate in evidenta acum, pe care nu am perceput-o deloc inainte! Bass-ul a devenit curat si adanc, viteza si frecventa de raspuns sunt evidente. Acesti condensatori permit o plasare excelenta a instrumentelor pe scena. Acestea se aud distinct cu deosebita claritate si se complecteaza reciproc armonios, elegant. Profunzimea scenei este impresionanta atat in largime cat si in adancime. Elemente precum decay-ul, attack-ul si articularea instrumentelor si vocii, profunzimea campului sonor, plasarea instrumentelor in spectrul audibil, background-ul, s.a. toate acestea sunt prezente in mod natural si complect.
V-Cap CuTF aduc de asemenea si o imbunatatire la nivelul frecventelor inalte. Acestea sunt extinse si delicate. Textura sonora este bogata si rafinata cu acesti condensatori, iar instrumente ca pianul, chitara, flautul, vioara, contrabas-ul, s.a. se aud clar, puternic articulat si foarte natural. Detaliile sonore sunt redate cu extrem de mare precizie iar dinamica sunetul este net superioara! Vioara, chitara, au un echilibru tonal special intre corzi si corpul instrumentului. Pe muzica clasica, spre exemplu, instrumentele se interpatrund si se complecteaza reciproc intr-un mod atat de armonios.. Vocile sunt redate intr-un mod in care scot in evidenta intreaga umanitate care se reveleaza prin ele (cu gingasie si emotie) iar la nivelul frecventelor medii totul este coerent, aerisit!
Dincolo de aceste aspecte, am sesizat o dinamica superioara la nivelul tuturor frecventelor (audibile), muzica are ritm, tempo si degaja o emotie aparte. Munca pe care o face acesti condensatori este fenomenala si ridica intregul sistem la o redare incantatoare, plina de frumusete!
Detaliul este si el o componenta importanta a auditiei. Sunetul SR-404LE amplificata pe eXStatA iti reveleaza cele mai fine detalii ale materialului sonor. Ma gandesc ca nu e cea mai detaliata casca de pe piata, dar acest lucru chiar ca nici nu conteaza. E suficient de detaliata! Imi permit sa afirm ca Stax-ul acesta e la o clasa calitativa deasupra unei AKGK701, si la vreo doua peste Sennheiser HD650, din punct de vedere al detaliului. Pur si simplu , nu are termeni de comparatie in gama 300 – 900 euro, in lumea castilor dinamice.
Electrostaticele sunt renumite practic pentru usurinta de redare a detaliilor sunetului si ma refer aici in mod special la felul in care sunt redate frecventele inalte: clar si cristalin, fara nici cea mai mica impresie de factor strident. La aceasta se adauga o caracteristica importanta, care a fost amintita mai sus: transparenta. Electrostaticele sunt superioare la nivel de transparenta fata de castile dinamice. Unul dintre modelele "de referinta" de la acea vreme al cunoscutului producator austriac, AKG, a reusit sa ma impresioneze decisiv din acest punct de vedere. Pe high-gain-ul Prehead-ului si avand ca sursa Lavry-ul, K701 presta foarte aproape de valoarea ei reala, capabila sa-si puna in valoare calitatile incontestabile la acest capitol. Pornind de la acele auditii cu AKG s-a nascut in mine dorinta de a impinge experienta audio in casti la standarde superioare de transparenta sonora. Aceasta senzatie de prezenta "vie" a fost foarte importanta pentru mine. Trebuie sa precizez ca aceste casti aveau peste 500 de ore de rodaj. Spre deosebire de K701 si Stax SR-404LE, HD650 era deficitara la nivel de transparenta. Ii lipsea acel "feeling" al auditiei, cum spuneam. Cu greu, un Cardas a mai deschis ceva aceste casti.
Pe masura ce ma adanceam in auditie, simteam parca ca la nivel de conversie digital-analogica, exista un factor limitativ. Aici a intervenit o componenta as zice, critica a rig-ului meu, care a rezolvat foarte bine problema. Transportul AR-T Legato, un produs "Analog Research Technology" este un convertor Usb>>SPDIF, care foloseste cip-ul AD1865 (Analog Devices). Havana este extrem de sensibil atat la transport cat si la alimentare, practic la orice incercare de tuning. Acest transport purist are propria sursa de alimentare si cablu usb "custom", conectori bnc de calitate pe impedanta reala de 75 Ohm si este incorporat intr-o carcasa din aluminiu avand o izolatie foarte buna. Totul este lucrat profesionist, si prezinta un designe interior si exterior simplu dar foarte elegant, iar ceea ce este mai important, ceasul intern contribuie la mentinerea zgomotului digital (jiter) la valori extrem de mici! Toate acestea, precum si politica firmei producatoare in ceea ce priveste lungimea cablului digital (tehnologie Streamlenght* asincron), fac din Legato o referinta in categoria lui de pret (500$), o piesa fara compromisuri. Mi-am dorit foarte mult sa rezolv definitiv problema calitatii semnalului digital si sunt foarte multumit ca am gasit o solutie cu un exceptional raport calitate/pret.
Legato, spre deosebire de hiFace se bazeaza pe doua aspecte: unul dintre ele face referire la tehnologia "asincron-USB", licentiata de compania "Rankin's Wavelength" si pe care o are implementata si solutia M2Tech. In al doilea rand, Legato are incorporat un ceas intern performant, cu un rol deosebit de important in reducerea la cote cat mai reduse a zgomotului digital. Ma gandesc ca la acest capitol, hiFace este oarecum deficitar. Toate acestea rezulta in mod evident dintr-o proiectare si executie tehnica atent executata si orientata spre detalii. La acestea se adauga si diferenta pe care poate sa o faca o mufa bnc in sunet la nivel de amplitudine sonora.
Comparativ cu versiunea modata de la hiFace (care este superioara versiunii stock) Legato a sunat mai relaxat, mai rafinat (texturat pe medii si inalte), coboara substantial mai jos in frecventele joase, un bass bine definit si controlat, a redat cu deosebita acuratete detaliile fine si sta foarte bine la viteza si dinamica. Este cert mai muzical. Este un transport clasic intrucat este capabil sa lucreze doar cu fisiere pe rate de frecvente de esantionare de 44,1 KHz/16 biti, nu decodeaza fisiere high-resolution. Insa la ceea ce decodeaza suna exceptional, fara sa sacrifice calitatea si poarta experienta audio redata prin intermediul PC-ului la standarde inalte. Il recomand!
Concluzionand, as spune ca STAX SR-404LE e o casca cu adevarat deosebita atat ca si contructie dar si ca mod de redare a materialului sonor, net superioara fata de celelalte solutii - e drept mai ieftine, pe care le-am audiat si detinut personal pana in acest moment: Sony MDR-CD280, MDR-CD480, Sennheiser HD595, HD650, AKG K701, STAX SR-404. O casca de care sunt foarte multumit! Continui sa cred ca sub raport calitate/pret, editia limitata de la STAX se situeaza foarte bine.Ulterior am primit confirmarea ca la o comparatie directa pe aceeasi sursa (Havana) a devansat usor modelul Omega mk1 la capitolele frecventa de raspuns bass, detaliu, stralucire si textura! (nu si la capacitatea de redare a adancimii si largimii scenei&pozitionare, unde mk1 este superioara; Omega (007) se situeaza chiar mai bine si fata de modelul 009 de la Stax la adancimea sunetului, efect "holografic". Pe masura ce descopeream placerea auditiei in casti a crescut si exigenta mea asupra sunetului. La inceput, Sony MDR-CD480 m-a multumit prin cantitatea de bass, dar ii lipseau acuratetea inaltelor, finetea si transparenta frecventelor medii iar in definitiv era o casca "inchisa". Solutia oferita de Sennheiser, HD595 a rezolvat cateva probleme in privinta acestora, fiind insa limitata la nivel de transparenta sonora, dinamica, ca sa nu mai vorbim de eleganta, rafinament. K701 si HD650 au prestat la un alt nivel calitativ, dar nu au egalat solutiile electrostatice.
STAX SR-404LE amplificata pe eXStatA si folosind ca sursa de redare playere care ruleaza exclusiv pe Macintosh (Apple iMac) si care sunt clar superioare fata de solutiile oferite de Windows, transportul AR-T (Legato) si ca si conversie digital-analogica dac-ul produs de MHDT Lab (asa cum l-am up-gradat pana in acest moment), livreaza placere audiofila, transmite acea emotie pe care nu am descoperit-o, nu am avut sansa sa o gust pana in prezent cu solutiile pe care le-am avut in trecut: Rockna RD2, AD-Labs RD25, Lavry DA10, Meier-Audio Prehead-I, Corda Headfive, M-Audio Audiophile, Delta1010LT, ASUS Xonar Essence STX, M2Tech hiFace, s.a. (folosite ca amplificare/transport/surse). Referindu-ma la interconectul analogic, va pot spune ca Audioquest Colorado a fost de departe cel mai bun dintre toate pe care le-am detinut: Ecosse, Oehlbach, Chord Chameleon si Kimber Hero.
Dar pe de alta parte, poate nici nu a fost tocmai "fair-play" sa compar sistemul de casti dinamice cu cel electrostatic, intrucat acesta din urma se situeaza din start intr-o alta clasa de calitate sonora si incerc sa nu discreditez sistemul dinamic! Chiar am atras atentia in cateva randuri ca mi-au placut mult cum au sunat K701 pe Prehead si Lavry. In alta ordine de idei, din punctul de vedere al perceptiei asupra sunetului sub aspect timbral, detaliu, transparenta sonora, rezolutie, s.a. exista unele diferente notabile in sistemul electrostatic fata de cel "Solid-state de tip dinamic", fie el si deschis (ma refer la castile cu aspect deschis, sau semi-deschis, spre exemplu K701, HD595, HD650) si nu as face greseala sa spun ca exista doar o clasa calitativa intre acestea, existand in acelasi timp si o diferenta de abordare a sunetului. O abordare pe care este mai bine sa o descopere fiecare cu propriile sale perceptii si simturi.
Link-uri utile:
http://ar-t.co/LEGATO.html
http://www.head-fi.org/t/310441/mhdt-havana-dac
http://www.head-fi.org/t/462138/first-impressions-exstata-diy-electrostatic-amp
http://www.head-fi.org/t/223263/the-stax-thread-new
http://www.v-cap.com/reviews.php
http://www.audioquest.com/snakes-rivers/colorado
Va urez auditii cat mai frumoase!
Horatiu
De curand am facut o auditie comparativa intre STAX “Signature” (model SRS-4040-II, un combo alcatuit din amplificator cu iesirea pe lampi STAX SRM-006IIt si electrostatice STAX SR-404), respectiv un combo de care m-am si indragostit, amplificator eXStatA si electrostatice STAX SR-404LE „Limited Edition”. STAX - o spun pentru cei care nu s-au familiarizat inca cu acest brand, este un foarte important producator de casti din Japonia, cu renume mondial in industria Hi-fi. 
Experienta mea anterioara se rezuma la un rig "solid-state" avand la baza doua componente si ele impresionante in categoria lor de pret: un convertor pe arhitectura "Over Sampling", Lavry DA10 si amplificare Meier-Audio Corda PREHEAD-I. Trebuie sa intercalez aici o marturisire personala. Acest amplificator m-a emotionat cum rar mi s-a intamplat vreodata. A fost, daca vreti, prima mea dragoste in materie de hi-fi. Fara indoiala, una dintre cele mai bune creatii a lui Jan Meier, acest amplificator conduce cu foarte multa usurinta o serie larga de casti, chiar si pe cele cu adevarat pretentioase (pe setarea "hi-gain" duce fara probleme AKG K701). 
Cantitatea si claritatea detaliilor au fost redate mai bine pe eXStatA. Poti sa auzi diferite instrumente cu o claritate superioara fata de amplificatorul de la Stax. Bass-ul este mai bine definit si a coborat mai jos in frecventa; percutia este clara si precisa, prezentata cu deosebita acuratete. Nu regasesti nici cea mai mica urma de sibilanta pe medii si inalte indiferent de volumul auditiei. Vocea umana este redata atat de natural! Rezolutie superioara si o redare larga de microdetalii. Transparenta sonora, viteza si rezolutia au fost superioare pe eXStatA fata de amplificatorul de la STAX. Acest amplificator este capabil de o prezentare echilibrata la nivelul intregului spectru sonor de frecvente,totul pare asezat la locul sau. Pentru putin timp am avut impresia, m-a incercat acel sentiment al disparitiei castilor de pe urechi (cap). Instrumentele si vocea solistului prind „viata”. eXStatA are un echilibru excelent intre tranparenta si timbrul sonor. Acesta este fara indoiala un amplificator electrostatic foarte bun, calitativ le devanseaza pe multe dintre solutiile Stax, si direct comparabil cu solutiile non-Stax importante: ex. Woo Audio, HeadAmp (KGSS - Gilmore Electrostatic Headphone; KGBH - Blue Hawaii), Sennheiser Orpheus HEV-90, s.a.
